Dacă te confrunți cu dureri articulare intense, bruște, în special la degetul mare de la picior sau la alte articulații, este posibil să fie vorba de gută. Această afecțiune metabolică este provocată de acumularea cristalelor de acid uric în articulații, ceea ce duce la inflamație și durere. Pentru a confirma diagnosticul și a exclude alte cauze ale durerii articulare, medicii recomandă o serie de analize de sânge și investigații imagistice.
De ce sunt importante analizele în gută
Simptomele gutei pot semăna cu cele ale altor boli articulare, cum ar fi artrita reumatoidă sau osteoartrita. De aceea, diagnosticul nu se bazează doar pe tabloul clinic, ci și pe investigații care confirmă prezența acidului uric în exces sau a cristalelor urice în articulații.
Prin analize, medicul poate:
- identifica nivelul acidului uric din sânge
- observa semne de inflamație generală
- depista complicațiile posibile, precum afectarea rinichilor
- monitoriza răspunsul la tratament pe termen lung
Analize de sânge pentru diagnosticarea gutei
1. Acidul uric seric
Este analiza de bază. Valoarea normală a acidului uric în sânge variază între 3,5 – 7,2 mg/dL la bărbați și 2,6 – 6 mg/dL la femei, în funcție de laborator. Nivelurile crescute sugerează hiperuricemie, principala cauză a gutei. Totuși, este important de menționat că nu toate persoanele cu acid uric mare fac gută, iar în timpul unei crize acute valorile pot fi uneori normale.
2. Hemoleucograma completă
Această analiză oferă informații despre starea generală a organismului și poate arăta semnele unei reacții inflamatorii.
3. VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) și proteina C reactivă (CRP)
Sunt markeri ai inflamației. În timpul unei crize de gută, aceștia cresc semnificativ, confirmând existența unui proces inflamator în organism.
4. Creatinina serică și ureea
Aceste teste evaluează funcția rinichilor. Deoarece rinichii elimină acidul uric, o funcție renală deficitară poate favoriza acumularea acestuia în sânge și crește riscul de gută.
5. Analiza urinei
Uneori, medicul poate solicita determinarea cantității de acid uric eliminat prin urină în 24 de ore. Acest test ajută la diferențierea între supraproducția de acid uric și eliminarea insuficientă la nivel renal.
Investigații suplimentare pentru confirmarea diagnosticului
1. Puncția articulară și analiza lichidului sinovial
Este testul cel mai precis. Medicul extrage lichid din articulația inflamată și îl analizează la microscop. Prezența cristalelor de urat confirmă diagnosticul de gută.
2. Ecografia articulară
Poate evidenția depozite de cristale de urat și inflamația articulațiilor afectate. Este o metodă neinvazivă și tot mai folosită pentru diagnostic și monitorizare.
3. Radiografia
La debut, radiografiile pot fi normale, dar în stadiile avansate arată leziuni caracteristice, cum ar fi eroziunile osoase.
4. CT cu energie duală (dual-energy CT)
Este o metodă modernă, disponibilă în unele centre medicale, care poate identifica depunerile de cristale de urat chiar și atunci când simptomele nu sunt evidente.
Monitorizarea după diagnostic
Chiar și după confirmarea gutei, analizele rămân esențiale. Medicul recomandă testarea periodică a acidului uric și a funcției renale pentru a urmări eficiența tratamentului. În plus, markerii inflamatori pot arăta dacă boala este controlată sau dacă există riscul unei noi crize.
Referințe:
clickmedical.ro – Guta: ce este și cum o tratezi corect
medicnet.ro – Ce alimente agravează guta, potrivit specialiștilor
revistasanatatea.ro – Guta la bărbați: de ce apare mai frecvent